duminică, 14 februarie 2010


Marea imi aminteste de tine mereu...la fel de rece,de un verde nedefinit ca ochii tai... tulburatoare, profunda si trista...


luni, 1 februarie 2010

Da,am supravietuit....:)


Mi-e dor de verdele de vara, intens si crud,imbinat cu arome diafane de flori salbatice si pamant umed...mi-e dor de adierea proaspata ce vine dispre valurile inspumate,in zile toride...mi-e dor de libertatea ce o primesc in suflet privind spre mare...mi-e dor de dragostea simpla,ascunsa in ochii tai verzi si ma doare ca nu sunt eu cea pe care o privesti!